Pe 12 octombrie am găzduit un webinar cu dr. Nicola Millard, Principal Innovation Partner la BT, care a prezentat determinanții care ne remodelează locurile de muncă: Perturbare, Dilbert, Distanță și Droizi. Dacă nu ați putut vedea webinarul, iată un scurt sumar al principalelor idei discutate, despre cum ar putea arăta viitorul muncii.
Perturbare: Rezultatele preliminare ale experimentului global „munca de acasă”
Este bine-cunoscut faptul că pandemia de Coronavirus a sporit rapid numărul celor care lucrează de acasă. 47% dintre angajații din Marea Britanie lucrează cel puțin parțial, dacă nu chiar integral de acasă, față de cei 28% de dinaintea pandemiei. Mutarea aceasta a făcut ca 91% din personalul de birou din Marea Britanie să declare că ar dori să lucreze de acasă cel puțin parțial și în viitor.
Lucrul de acasă înseamnă că timpii de deplasare s-au redus, adică pentru angajați ziua lor de lucru începe cu o oră mai târziu decât până acum. Totuși, în ciuda acestui fapt, ziua medie de lucru a crescut cu 48,5 minute, indicând că oamenii își folosesc timpul inițial pentru deplasare, pentru muncă. În ciuda tuturor transformărilor și perturbărilor, 89% dintre angajați consideră că au fost cel puțin la fel de productivi lucrând de acasă.
Ca răspuns, tehnologia lucrului la distanță s-a mișcat repede, dar cultura muncii nu a urmat-o neapărat, acum având loc un joc de-a prinselea. Acum mai mult ca niciodată firmele au nevoie să aibă încredere în angajații lor și să abandoneze stilurile de management de verificare și control. Măsurarea eficienței și a contribuției trebuie să se bazeze pe rezultate și calitate, nu pe ore și minute. Companiile trebuie să asigure promovarea comportamentelor culturale pozitive, și identificarea și eradicarea celor negative.
Moartea lui Dilbert: biroul e mort… sau nu?
Mulți directori financiari încep să se întrebe dacă chiar au nevoie de birouri. Gartner* sugerează că 74% dintre directorii financiari intenționează să aloce o parte din personal (între 5% și 20%) lucrului de acasă, permanent.
Ce înseamnă însă asta pentru un birou? Deși e evident că trecerea la forța de muncă la distanță și închiderea birourilor ar însemna o economie de costuri, impactul asupra personalului ar putea fi unul de sens invers. Soluția ideală pare să fie a le da posibilitatea angajaților să aleagă între lucrul de la distanță și lucrul de la birou pentru cei ce lucrează mai bine așa.
„Nu cred deocamdată că pandemia de Covid înseamnă sfârșitul muncii la birou – noi oamenii dorim o interacțiune față în față, iar spiritul nostru inovator asta cere. Vom fi însă în situația, mai mult ca niciodată, să balansăm virtualul și fizicul și să beneficiem la maxim de ambele. În societatea post-pandemie, acei lideri care pot combina aceste moduri de lucru își vor reveni mai bine și vor fi mai căliți pentru viitor” – Profesor Lynda Gratton, London Business School
Firmele încearcă acum să exploreze conceptul „lucrului de oriunde”
Moartea distanței: Cultura ședințelor și trecerea la colaborarea video
În timpul carantinei, statisticile arată că angajații au trimis cu 5% mai multe emailuri pe zi decât anterior, și că 8% dintre acestea erau trimise după orele de program. Avem cu 13% mai multe ședințe decât înainte de pandemie, dar acestea sunt cu 20% mai scurte, deci ne ajută lucrul de acasă să fim mai eficienți?
Totuși, sunt anumite dezavantaje de luat în calcul. Una dintre principalele probleme identificate de firme odată cu creșterea lucrului de acasă este lipsa discuțiilor „la țigară” care aveau loc la sediu, unde multe idei erau discutate la liber. Această comunicare poate părea să nu conducă nicăieri, dar în acest mod subconștient angajații analizează și îmbunătățesc proiectele la care lucrează și obțin idei și opinii de valoare de la colegii care nu lucrează neapărat cu ei în mod direct. Întrebarea pentru viitor este dacă se poate copia cumva aceasta pentru lucrul continuu de la distanță.
Apariția droidului: Ce cred executivii despre AI și roboți?
Viitorul AI și al roboților e aici, și în timp ce 61% dintre angajați spun că s-ar bucura să fie ajutați de AI în munca lor, 56% se tem că ar putea să-și piardă locul de muncă din cauza roboților și a AI.
Nu ar trebui să fie om versus mașină, ci om și mașină, așa cum spunea cândva Albert Einstein: „Calculatoarele sunt incredibil de rapide, precise și stupide; oamenii sunt incredibil de lenți, impreciși și geniali. Împreună sunt fantastic de puternici”.
Viitorul muncii evoluează continuu. Pe măsură ce firmele se schimbă odată cu transformarea lor digitală, cu trecerea la mijloacele remote – serviciile de cloud public find deja larg răspândite, și se adaptează la provocările puse de Covid-19, ele trebuie să se asigure că găsesc echilibrul corect între lucrul de la distanță și confortul personal.
