COVID-19 a schimbat prioritățile IT în cadrul companiilor, începând cu munca la domiciliu și continuând cu securitatea cibernetică și comerțul digital. Dar cât de sustenabile sunt aceste schimbări pe termen lung și pot companiile care se confruntă cu un buget limitat să stabilească strategii adecvate privind cheltuielile?
Ce s-a schimbat?
Se spune deseori că modalitatea prin care o criză determină schimbări semnificative, prin înlăturarea reticenței și a ezitării, poate reprezenta un aspect pozitiv pe termen lung. Nu există nicio îndoială că apariția COVID-19 a reprezentat un catalizator al schimbării, iar sectorul IT din cadrul companiilor nu a făcut excepție. Întrucât impunerea carantinei și protocoalele privind distanțarea socială au forțat afacerile să adopte orice măsuri necesare pentru continuitatea afacerii, de la tele-muncă la comerț exclusiv digital, s-a estimat că am fost martorii unei transformări digitale echivalente a cinci ani de dezvoltare, în doar șase luni. Dar în ce măsură este sustenabilă această schimbare pe termen lung? Asistăm la apariția unei normalități digitale, și dacă da, unde ar trebui să își concentreze companiile investițiile pentru a se asigura că modul în care cheltuiesc permite succesul în viitor?
Distrugerile cauzate de COVID-19 nu mai au nevoie de nicio prezentare. Toate aspectele pe care le consideram „normale”, ca atare, din viața noastră privată, socială, profesională și din afaceri au fost zguduite din temelii.
Companiile au fost nevoite să se adapteze rapid pentru a menține continuitatea afacerii într-un mediu profund schimbat. IT-ul s-a aflat chiar în prima linie de reacție. Însuflețite de raționamentul elementar de identificare a unor modalități care să permită continuarea afacerii și să asigure, în același timp, siguranța oamenilor, organizațiile au fost încurajate să adopte opțiuni digitale și de la distanță pentru toate aspectele posibile.
În consecință, majoritatea companiilor au experimentat o accelerare extraordinară în ceea ce privește activitatea de transformare digitală – potrivit anumitor estimări, trecând printr-o transformare digitală echivalentă a cinci ani de dezvoltare, în doar șase luni. Dar, ținând cont că aceste schimbări au fost declanșate, în mod evident, de nevoile pe termen scurt ale unei reacții de criză, este oare prematur să discutăm despre o „nouă normalitate digitală” generată de pandemie?
Un nou val de tulburări digitale
Necesitatea primordială a companiilor de a-și continua activitatea chiar și atunci când unitățile lor au fost închise, și de a reduce, ulterior, contactul interpersonal, au împins anumite tehnologii în prim-planul sectorului IT din cadrul companiilor. Cunoaștem cu toții rolul extrem de mediatizat pe care platformele de teleconferință, precum Zoom și Microsoft Teams, l-au jucat în menținerea la zi a personalului care și-a desfășurat activitatea de acasă și modalitatea în care platformele de colaborare au permis persoanelor care au lucrat de la distanță să rămână productive.
În același timp, companiile s-au întrecut în a-și consolida activele digitale cu care se confruntau clienții lor, investind în tot ce se putea, de la capacitate crescută pentru comerț online până la aplicații noi pentru telefon și instrumente bazate pe AI pentru asistența clientului.
Transformarea afacerii având în centru activitatea de la distanță
Tendința de desfășurare a activității de la distanță a dus la o creștere graduală a investițiilor în comunicațiile digitale și soluțiile cloud. Având în vedere necesitatea de a permite colaborarea de la distanță dintre colegii care lucrau de acasă, nu este de mirare că 92% din respondenții unui sondaj realizat de Twilio au afirmat că transformarea comunicațiilor digitale este extrem de urgentă sau foarte urgentă pentru a răspunde provocărilor comerciale actuale[1].
În același timp, Gartner estimează că sumele cheltuite pentru aplicațiile aferente desfășurării activității de la distanță vor determina o creștere de două cifre anul acesta, conferințele pe baza serviciilor cloud atingând o creștere de aproape 25%, iar serviciile de telefonie și mesagerie pe baza serviciilor cloud ducând la o creștere de 9%.
Lăsând la o parte sfaturile și reglementările guvernamentale, este clar că afacerile privesc activitatea de acasă și de la distanță ca parte a viitorului post-COVID. Sondajul Twilio arată că o majoritate covârșitoare de 99% din respondenți recunoaște că investițiile pe care le-a făcut în tehnologia digitală vor susține activitatea de la distanță pe termen lung. Între timp, jumătate din directorii financiari care au participat la un sondaj PwC [2], au afirmat că plănuiesc să permanentizeze prevederile privind desfășurarea activității de acasă.
Mesajul pare extrem de clar – după șapte luni de pandemie, companiile nu se văd făcând modificări pentru o soluție digitală pe termen scurt, dezvoltările și investițiile reprezentând un aspect cheie al strategiei lor pentru trecerea la noua normalitate aflată în continuă schimbare.
Cum a influențat acest lucru strategia de investiții?
În afară de urgența privind sănătatea publică, cel mai mare impact al pandemiei l-a reprezentat lovitura dezastruoasă asupra economiei. Având în vedere bugetele reduse de marile pierderi ale câștigurilor, Gartner estimează o scădere a cheltuielilor globale aferente sectorului IT din cadrul companiilor cu 8%, în acest an.
Această scădere prezintă o provocare și mai mare când este privită în contextul unei creșteri a cheltuielilor cu serviciile cloud publice, estimată la 19% ca urmare a modificărilor impuse de reacția la pandemie și de desfășurarea activității de acasă (aplicații instalate recent și modificări aduse infrastructurii etc.). Ambii factori pun o presiune și mai mare pe bugetele IT.
Așadar, nu este surprinzător faptul că pentru a compensa cheltuielile angajate în infrastructura cloud au fost reduse investițiile în tehnologii mai tradiționale și fizice, care nu se bazează pe cloud, IDC afirmând că sumele cheltuite cu infrastructura non-cloud au scăzut vertiginos, cu 16,3% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
Protejarea investițiilor: gestionarea provocărilor și riscurilor
În ciuda provocării ridicate de bugetele IT aflate în continuă scădere, companiile nu au avut prea multe opțiuni și au fost nevoite să facă aceste investiții – consecințele de a nu se afla într-o situație prea disperată. Ținând cont că au acționat astfel, acum nu au de ales decât să facă aceste investiții să funcționeze, simpla investiție nu echivalează cu reușita. Așadar, care sunt provocările și riscurile față de care trebuie să rămână companiile în alertă mereu?
Securitatea cibernetică
Trecerea de la prezența majorității personalului la sediu la desfășurarea activității de acasă de către un număr mare de angajați ridică o serie de provocări tehnologice și logistice. Prima dintre ele o constituie securitatea cibernetică, trecerea bruscă la desfășurarea activității de acasă, în masă, în timpul carantinei, expunând amenințări și vulnerabilități noi. Acestea includ exploatarea slăbiciunilor WiFi-ului domestic și a securității dispozitivului propriu, în special din jurul telefoanelor inteligente utilizate pentru accesarea sistemelor companiei. Poziția Zoom-ului ca soluție de teleconferință aleasă de mii de companii a fost umbrită de o listă lungă de slăbiciuni de securitate[3].
Și dincolo de limitările sigure ale firewall-ului de la birou, cunoștințele angajaților privind practicile de securitate cibernetică s-au dovedit a fi necorespunzătoare, ducând la o creștere semnificativă a atacurilor reușite de tip phishing și a exploatării gestionării precare a parolelor.
Gestionarea acestor amenințări a implicat un consum semnificativ de timp și resurse și, în multe cazuri, companiile au fost nevoite să renunțe sau să aducă modificări complete practicilor privind securitatea cibernetică. Din nou, toate acestea într-o perioadă în care bugetele sunt deja limitate și puse la încercare, iar McKinsey a raportat că multe companii au fost nevoite să-și abandoneze proiectele pentru a se concentra asupra continuității afacerii și pentru a-și construi apărarea ca reacție la desfășurarea activității de acasă.
Sondajul realizat de McKinsey a arătat că cele mai mari domenii de investiție în securitatea cibernetică au inclus securitate suplimentară a perimetrului pentru forța de lucru de la distanță, sisteme avansate de control al identității și accesului (în special pentru echipe care gestionează de acasă sistemele esențiale ale afacerii), birouri dedicate de acordare a suportului tehnic de la distanță și instruiri privind creșterea gradului de conștientizare a importanței securității cibernetice. Se așteaptă ca aceste tipuri de măsuri să rămână în topul priorităților cheltuielilor aferente securității cibernetice, cel puțin până la finalul anului 2020.
Cum influențează tehnologia domestică performanța IT
Unul din cele mai mari obstacole cu care s-au confruntat companiile odată cu creșterea extraordinară a desfășurării activității de acasă a fost presiunea pusă asupra conexiunilor în bandă largă a traficului de date domestice.
În plus, spre deosebire de soluțiile de ultim moment ale sectorului comercial, cum ar fi liniile împrumutate FTTP, conexiunile în bandă largă a traficului de date domestice asincrone, nu este concepută pentru a face față cererilor mari de încărcare implicate de teleconferință sau software-ului comercial bazat pe cloud care necesită o cantitate și mai mare de date. În concluzie, performanța IT de acasă nu este la fel de eficientă ca cea de la birou.
Companiile nu au prea multe opțiuni pentru a rezolva această problemă pe termen scurt, pot doar să ofere angajaților sfaturi privind eficiența router-ului wireless și curățarea dispozitivului de date inutile. Pe termen mediu, volumul crescut al activității desfășurate de acasă poate determina companiile să analizeze opțiuni precum punerea la dispoziție, acasă, a conturilor din rețeaua comercială (adoptând același principiu precum conturile comerciale mobile, de exemplu). Dacă privim și mai departe, în viitor, este posibil ca astfel de probleme să accelereze adoptarea 5G și WiFi 6.
